Asta înseamnă că, în loc să-ți lași ADHD-ul să se vadă, faci eforturi uriașe să pari „normal”.
Nu pentru că ți-e rușine de cine ești, ci pentru că te-ai obișnuit să supraviețuiești ascunzându-te.

Ajungi prea devreme de frica să nu întârzii

Chiar și cu 30 de minute, nu pentru că ești punctual, ci pentru că nu vrei să fii criticat. Mai bine aștepți tu, decât să te simți prost că întârzii. Așa faci totul prea devreme. Chiar și cadourile de Crăciun le cumperi încă din octombrie, ca să fii sigur că nu uiți sau nu ajungi pe ultima sută de metri.

Alegi hainele simple ca să nu pierzi timp și energie

Nu te complici cu ținute sofisticate sau combinații complicate. Preferi să porți hainele la care știi sigur că te simți bine și care nu necesită multă gândire. Pentru tine, fiecare decizie în plus poate fi o povară, așa că simplifici pe cât poți, ca să începi ziua fără stres inutil.

Notezi totul obsesiv

Îți scrii constant ce ai de făcut: liste, memento-uri, idei, întâlniri, totul ajunge undeva, fie în telefon, fie pe bilețele răspândite prin casă. Și nu e de ajuns doar să notezi. Setezi și alarme pentru fiecare lucru important, pentru că altfel uiți. E modul tău de a ține pasul cu viața, chiar dacă memoria ta nu este punctul tău forte.

Folosești umorul pentru a deturna atenția

Râzi și faci glume când nu înțelegi ceva sau când ești prins nepregătit. Umorul devine o mască care ascunde anxietatea și senzația de neputință, ajutându-te să treci mai ușor peste momentele incomode fără să pari vulnerabil.

Ești expert în „mă descurc singur”

Chiar și când simți că e prea mult, alegi să nu ceri ajutor. „Lasă, mă ocup eu” e refrenul tău, chiar dacă uneori ți-ai dori să ai un buton de pauză sau pe cineva care să te ajute să-ți mai tragi sufletul. Totuși, preferi să ții totul în mână, chiar dacă e mai greu decât ai vrea să recunoști.

Te concentrezi doar pe esențial în conversații

Pentru că mintea ta sare rapid de la un gând la altul, înveți să prinzi doar părțile importante dintr-o discuție și să lași deoparte detaliile care te pot distrage. Astfel, reușești să fii prezent și să înțelegi ce contează cu adevărat, fără să te simți copleșit.

Te prefaci că asculți

În timpul unei conversații sau întâlniri faci semne că ești atent, înclini capul, dai din cap din când în când și zâmbești, însă în realitate gândurile tale zboară în toate direcțiile. Ascunzi faptul că nu reușești să te concentrezi și că ai pierdut o mare parte din ce s-a spus doar ca să nu pari neinteresat sau nepoliticos.

Te concentrezi pe detalii mărunte ca să eviți ce contează cu adevărat

Când ai un proiect important de făcut, în loc să începi să lucrezi la el, faci curățenie sau te ocupi de treburi mărunte. În capul tău, cel puțin faci ceva, nu? Pare că ești productiv, dar, de fapt, e o metodă de a evita partea dificilă care te copleșează.

Faci curățenie doar când vin musafiri

În rest, biroul tău e un haos controlat, o zonă de război unde lucrurile dispar misterios și apar la locuri imposibile. Dar când cineva bate la ușă, în câteva minute totul devine ca-n reviste. Nimeni nu știe ce se ascunde în spatele ușilor închise.

Eviți interacțiunile sociale ca să nu fii judecat

Adesea preferi să stai în umbră și să eviți discuțiile sau întâlnirile de teamă să nu fii judecat pentru felul în care gândești sau reacționezi. Nu e lipsă de dorință de socializare, ci un mod de a te proteja de anxietate și stres.